24 aprile 2007


Ramazza oh

A tendenza a profitar de chi pì de chealtri é disponìbie no pol far desmentegar che no é civìe far lavorar sempre i stessi: ’i à sol che do man da inpegnar e sol do pìe par córa e poche ore de sol par star fora e se ’i se alza ae sie ’a sera ’i à ’a testa che ghe diol... «Ormai che te ghi sì, te porae anca ’ndar là... giustar quà... spareciar ’a tòea...» Ecco ’a risposta che me tegne in banca par quei che me trata come ’na schiera: «E parché no inpirarme na scóa su pal cul, cussì nete anca par tera...» variante v.11: che dae co ’a man zanca

TUTTE LE POESIE